În sesiune fiecare echipă înscrisă va prezenta implementarea completă a proiectului ales. Pentru ca proiectul ales să poată fi evaluat, acesta trebuie să îndeplinească cerințele prezentate în secțiunile de mai jos (de asemenea, trebuie să țineți cont de evaluarea componentei P, componentei A și de aspecte privind evaluarea).

Cerințe

Cele mai importante aspecte pentru fiecare proiect în parte sunt:

• Rezolvarea integrală a problemei – conform cerinţelor specifice fiecărui proiect propus.
• Proiectele vor putea fi implementate pe partea de server folosind orice tehnologie, platformă şi limbaj de programare actuale, cu condiţia ca acestea să adopte o licenţă deschisă.
• Nu se permite utilizarea de framework-uri la nivel de client şi/sau server.
• Din punct de vedere arhitectural, recurgerea la MVC (sau variantele) este obligatorie pentru proiectele de tip M.
• În procesul de dezvoltare a proiectelor, se va utiliza obligatoriu un sistem de stocare şi management online al codului-sursă – e.g., utilizarea de soluţii populare precum Bitbucket ori GitHub etc.
• Oferirea unui serviciu Web exploatabil via un API dezvoltat conform paradigmei REST – descris via OpenAPI – va conduce la acordarea unui bonus de 1 punct pentru componenta S.
• Pentru partea de client, interfaţa aplicaţiei/sitului Web va fi marcată obligatoriu în HTML5 – codul trebuind să fie valid conform specificaţiilor Consorţiului Web. Se vor utiliza foi de stiluri CSS valide. De asemenea, este obligatorie folosirea suitei de tehnologii Ajax.
• Pentru stocarea şi managementul datelor, se vor putea utiliza servere de baze de date relaţionale, interogate via SQL, eventual recurgându-se la servere de baze de date aliniate paradigmei NoSQL.
• Respectarea cerinţelor de bază ale ingineriei software – e.g., comentarea şi modularizarea codului-sursă, recurgerea la unităţi de testare şi altele – cu redactarea documentaţiilor aferente – precum manualul dezvoltatorului, în cazul dezvoltării unui API ori serviciu Web
• Se vor folosi pe cât posibil machete (template-uri) de prezentare şi metode de configurare şi administrare a aplicaţiei.
• Implementarea va recurge la tehnici de prevenire a atacurilor (precum Cross Site Scripting sau SQL injection).

Suplimentar, vor fi apreciate următoarele:

• Folosirea paradigmelor de programare obiectuală, funcţională şi/sau reactivă, în concordanţă cu tema proiectului.
• Maturitatea şi eleganţa implementării, inclusiv adoptarea de şabloane de proiectare şi/sau a metodologiilor de dezvoltare software.
• Lucrul în echipă. Proiectele susţinute doar de 1 persoană vor fi penalizate cu 2 puncte pentru fiecare componentă.
• Gradul de creativitate a soluţiei furnizate.
• Recurgerea la tehnici neprezentate la curs, cu accent pe cele disponibile în regim open source.
• Impresia generală a proiectului.

Proiectarea arhitecturală

Poate unul dintre cei mai importanți pași în dezvoltarea unei aplicații este proiectarea arhitecturală. În cadrul acestui pas se alege maniera de implementare a proiectului, dar și tehnologiile ce avantajează dezvoltarea acestuia. Aspecte ce pot fi punctate:

• alegerea tehnologiilor potrivite pentru tipul de proiect ales;
• folosirea paradigmelor de programare obiectuală şi/sau funcţională – acolo unde este cazul;
• folosirea unor tehnologii open source (acolo unde esta cazul, ca alternativă la a nu reinventa roata);
• crearea unor noi servicii / tehnologii.

Implementarea aplicației

Eleganța implementării

Încurajăm studenții să proiecteze și să implementeze aplicația într-o manieră care să faciliteze posibilitatea extinderii cu ușurință a funcționalităților aplicației.

Funcționalitate

Aplicația web trebuie să își atingă scopul și să fie cât mai ușor de folosit de către utilizatorii pentru care a fost creată. În acest scop, putem puncta următoarele:

• aplicația să se adapteze la diverse rezoluții, în funcție de dispozitiv, platformă și parametrii acesteia, având grijă ca aplicația să nu necesite resetarea pentru a obține această funcționalitate – acolo unde este cazul;
• aplicația să se adapteze la schimbarea orientării ecranului, având grijă ca datele să nu se piardă atunci când se realizează reorientarea – acolo unde este cazul;
• cât de eficient și responsabil se utilizează resursele sistemului - CPU, RAM, spațiu pe disk, baterie etc. – acolo unde este cazul;
• cât de bine sunt folosiți senzorii disponibili - accelerometru, giroscop, GPS – acolo unde este cazul.
• cât de eficient și responsabil sunt folosite capabilitățile de networking - WIFI direct, Bluetooth, infraroșu etc. – doar acolo unde este cazul;
• posibilitatea de a oferi un minim de funcționalitate în cazul pierderii conexiunii la internet – acolo unde este cazul;
• eficiența comunicării prin canale externe - folosirea unui cache, folosirea unor cereri de tip batch etc. – acolo unde este cazul.

Tehnologiile folosite

În vederea evaluării acestui criteriu se va ține cont atât de necesitatea folosirii fiecărei tehnologii în realizarea proiectului, cât și de alegerea tehnologiilor potrivite pentru aplicația prezentată.

Securitatea aplicației

În cadrul acestei secțiuni se vor urmări modalitățile abordate de autori pentru a evita executarea de scenarii nedorite în cadrul aplicației. Elemente ce pot fi punctate:

• validarea datelor de intrare și mecanisme de prevenție și protecție împotriva diverselor vulnerabilități (injecții, părăsirea sandbox-ului, escaladarea privilegiilor etc);
• tratarea erorilor și a excepțiilor;
• mecanisme de detecție și, eventual, blocare a atacurilor.

Atenție - Această secțiune va fi punctată direct proporțional cu complexitatea și necesitatea de securitate a aplicației.

Testarea aplicației

Elemente ce pot fi punctate în această secțiune:

• modalitățile de testare funcțională a proiectului (unit testing, integration testing etc.);
• modalitățile de testare non-funcționale ale proiectului (scalabilitate, performanță, securitate, portabilitate pe platforme multiple etc);
• eventuale defecțiuni ale sistemelor de care proiectul depinde (internet, baza de date etc);
• modalități de automatizare a întregului proces de testare;
• folosirea unui sistem de bug tracking sau task tracking pentru realizarea proiectului (“issues” de pe GitHub sau BitBucket).

Folosirea unui sistem de versionare

În cadrul acestei secțiuni vom puncta următoarele aspecte:

• existența de stări intermediare pentru proiectul dezvoltat;
• folosirea corespunzătoare a capacităților sistemului de versionare (branch, tags etc);
• mesaje relevante în istoria proiectului.

Codul sursă

Maniera în care este structurat codul sursă este foarte importantă în dezvoltarea unei aplicații. Cu cât aplicația este scrisă într-o manieră mai organizată și elegantă, cu atât se va putea dezvolta pe viitor mai ușor. Elemente ce pot fi apreciate:

• structurarea și folosirea standardelor de programare în limbajele alese pentru implementare;
• prezența docstring-urilor și a comentariilor ce descriu funcționalitatea fragmentelor de cod;
• ușurința prin care se poate desfășura procedeul de mentenanță a codului și design pattern-urile folosite.